Date inițiale: parcela pe care este propusă intervenția se află la limita zonei centrale a Municipiului Timișoara, însă în afara cartierului Cetate. Imobilul aparține de un ansamblu istoric în care dominanta este stabilită de către Liceul Emanuil Ungureanu. Prin raportare la arealul urban proxim, se poate observa strategia etapizată de accentuare a axului reprezentativ Catedrală - Operă, implementată ca program urban definitoriu al Timișoarei odată cu sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Față de acest ax, amplasamentul studiat și-a pierdut însemnătatea, fiind izolat față de zona de amplificare a zonei centrale a orașului.
READ MORE
Date inițiale: parcela pe care este propusă intervenția se află la limita zonei centrale a Municipiului Timișoara, însă în afara cartierului Cetate. Imobilul aparține de un ansamblu istoric în care dominanta este stabilită de către Liceul Emanuil Ungureanu. Prin raportare la arealul urban proxim, se poate observa strategia etapizată de accentuare a axului reprezentativ Catedrală - Operă, implementată ca program urban definitoriu al Timișoarei odată cu sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Față de acest ax, amplasamentul studiat și-a pierdut însemnătatea, fiind izolat față de zona de amplificare a zonei centrale a orașului.
Strategia la scară urbană: se propune introducerea unui dispozitiv urbanistic şi arhitectural care permite dezvoltarea socio-economică a zonei adiacente centrului istoric. Rezultatul este obținut prin transformarea arealului de intervenţie într-o zonă activă, cu funcţiuni mixte. Propunerea priveşte ca prioritară includerea memoriei locului în soluţie, încă din faza de concept volumetric. Situl păstrează memoria etapelor anterioare ale devenirii sale, însă utilizează procedee contemporane specifice pentru a primi o nouă valenţă urbană prin care zona adiacentă celei centrale să se integreze în dispozitivul de ansamblu şi să medieze între zona densificată a celor două cvartale încadrate de Corso şi str. 20 Decembrie 1989 şi zona rezidenţială.
Circulații și acces: din punctul de vedere al accesibilităţii pe sit, Inelul I de circulaţie rutieră reprezintă cea mai importantă cale de acces. Deşi, momentan, sensul acestuia este dublu pe segmentul dintre bulevardele C.D. Loga şi M. Eminescu, odată pusă în practică intenţia studiului de fezabilitate prezentat anterior, segmentul va putea fi parcurs doar pe direcţia sud-nord. Vor apărea o bandă dedicată transportului în comun şi o pistă dublă pentru ciclişti. Din punct de vedere funcţional, tema de proiectare solicăt ca ansamblul propus să cuprindă locuinţe colective, birouri şi servicii, funcţiuni comerciale, precum şi un hotel.
Raportarea la tesutul construit: în ceea ce priveşte configurarea ţesutului construit, se propune preluarea aliniamentelor stradale şi a retragerilor de la aliniament şi, astfel, construcţia unui imobil a cărui amprentă să ajungă până la limita maximă acceptată pentru procentul de ocupare a terenului.
Elementul semnificativ care contribuie la conturarea soluţiei finale este direcţia favorabilă percepţiei turlei Catedralei Mitropolitane Ortodoxe, în capăt de perspectivă al bulevardului Mihai Eminescu. Aceasta determină o soluţie orientată de-a lungul acestui ax, faţă de care pot fi trasate paralele pentru păstrarea legăturii vizuale inclusiv pentru relaţia Reşedinţei Mitropolitane cu Catedrala Mitropolitană Ortodoxă.
Conceptul propus a rezultat ca urmare a aplicării unei diagrame care incorporează aliniamente, deschideri panoramice şi puncte de belvedere, aplicate volumului generic al dezvoltării propuse. Dezvoltatorul a solicitat, prin temă, o volumetrie care se dezvoltă pe mai multe paliere: trei niveluri subterane (între care unul destinat utilizării publice), un volum compact pe parter şi mezanin – cu parterul complet accesibil şi deschis spre toate străzile adiacente, şi o colecţie diferenţiată de volume la partea superioară.
Propunerea a utilizat două concepte contemporane de intervenţie în situri cu o complexitate ridicată a determinanţilor: re-informare, respectiv re-programare, concepte extinse în relaţie cu tradiţia liceului izraelit şi, în special, notorietatea grupului de avangardă Sigma. Acesta din urmă a expus primele instalaţii kinetice la începutul anilor ’70, evenimente remarcabile care au necesitat încorporarea, într-un fel sau altul, în conceptul propus: prin generarea unei galerii memoriale, prin păstrarea imobilului reprezentativ al ansamblului (clădirea internatului) sau prin generarea unui spaţiu multicultural, extins în exterior, care să înglobeze inclusiv structuri kinetice care reiau şi amplifică tema avangardistă.
Spații publice: din punct de vedere al spaţiilor deschise pentru acces spublic, ansamblul propus mizează pe definirea unei platforme continue la cota 0 de călcare, pentru continuitate conceptuală şi fizică faţă de zonele adiacente. Un aspect specific este platforma propusă peste nivelul parter, cu acces semipublic, acoperită integral cu un strat vegetal. Scopul acestei amenajări este de a realiza o mediere între vegetaţia abundentă din Parcul Justiţiei şi propunerea unei clădiri care depăşeşte în înălţime clădirile imediat apropiate.
SEF PROIECT:
PROF. DR. ARH. VLAD GAIVORONSCHI
PROF. DR. ARH. IOAN ANDREESCU
ECHIPA DE PROIECT:
ARH. MIHAI-IONUÅ¢ DANCIU
ARH. PETRA BOULESCU
ARH. CATALIN GAVRILESCU
STUD.ARH. RAOUL BOLOGEA
STUD ARH. ANITA PERTA
Architect: Ioan Andreescu, Vlad Gaivoronschi
Location: Timisoara, Romania
Design period: 2017 - 2018